„În faţa hârtiei albe te încearcă miracolul necunoscutului. Din gândurile tale se întrupează cuvântul, apoi textul, care primeşte ascensiunea spre rafturile memoriei. Te oglindeşti în sublimarea sensurilor, măsori tensiunea invenţiei lirice, adică sentimentul în momentul de implozie, asculţi incantaţia fonică. Constaţi că numai sinceritatea mărturisirii îţi dă linişte să te priveşti în luciul apei încă netulburate. Poetul Gheorghe Pop, cu migală construieşte un univers în care locuieşte spiritul romantic, dar şi sensibilitatea modernă. Poemele lui izvorăsc din credinţa în cuvânt şi iubirea de vers. Între aceste emoţii, bine stăpânite, se aşează poezia care-şi extrage seva din reminiscenţe mitologice ori biblice…” Gheorghe Pârja
